Muzeul de Arheologie – Sarmizegetusa

Capitala Daciei Romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, localitate care astazi porta numele de Sarmizegetusa este situata la poalele Muntilor Retezat, pe soseaua Hateg-Caransebes, la circa 8 km de la Portile de Fier ale Transilvaniei, posibil anticul Tapae.

Sarmizegetusa gazduieste astazi o importanta sectie de arheologie si administreaza parcul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cuprinsa în reteaua muzeala si de monumente a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva.

În anul 1924 Constantin Daicoviciu a înfiintat institutia, ca o consecinta fireasca a reluarii sistematice a sapaturilor arheologice de la Gradiste (asa se numea comuna pina în anul 1936). Din anul 1982 muzeul a fost mutat într-un sediu nou, construit în anul 1937, aflat în imediata apropiere a scolii, chiar la intrarea dinspre Hateg.

Cladirea muzeului dateaza de la inceputul secolului al XX-lea si este un fost han.

Actualul muzeu adaposteste colectii de arheologie: monumente epigrafice si sculpturale, mozaicuri, fragmente de pictura murala, arme, argintarie, bronz, os, ceramica, sticla si numismatica.

Alte atractii din muzeu sunt replicile de echipamente militare si civile romane frumos asezate pe manechini.

PREZENTARE MUZEU

Pe 18 Septembrie 2010, cu prilejul zilei de nastere a imparatului Traian, la Sarmizegetusa s-a vernisat o expozitie in care s-a incercat imbinarea vechiului cu noul, a trecutului – cu prezentul. Elementul de noutate este dat de prezentarea materialului arheologic descoperit in sapaturi, pe de o parte, iar pe de alta, cu ajutorul arheologiei experimentale s-a incercat o redare a unora dintre piese la fel ca in urma cu aproape 2000 de ani. Astfel, s-a incercat reconstituirea catorva tipuri de echipamente militare prezente in armata romana (legatus, centurion, cornicen, legionar, auxiliar).

Educatia a jucat si ea un rol important, motiv pentru care am redat doi copii care, folosindu-se de styllus (un fel de stilou al zilelor noastre) scriau pe tablite cerate.

O incapere a fost dedicata tehnologiei romane, una foarte avansata nu numai pentru vremea aceea.

Este prezentat cadranul solar (pentru masurarea timpului).

Un element important de civilizatie era apa si folosirea acesteia. In acest scop am incercat sa reconstituim una dintre fantanile publice care flancau intrarea in for. De asemenea, apa era folosita la terme, unde romanii mergeau aproape zilnic pentru a face baie. Sistemul de aductiune a apei este reprezentat prin tevile de plumb.

Pentru a-si incalzi locuintele sau apa de la terme, se folosea sistemul de incalzire centralizat hypocaustum.

Cele mai numeroase piese descoperite in sapaturile arheologice, atat tipologic cat si functional, sunt obiectele ceramice, carora le-am si dedicat o sala in intregime.

O ultima sala este dedicata jocurilor romane, numismaticii sau obiectelor de viata cotidiana.